Relația de cuplu, o fabrică de fericire?

| Posted by | Categories: Blog

La modul ideal, relația de cuplu ar putea fi asimilată unei fabrici de fericire.
Dacă “fabrica” noastră produce datorii, lucrează în pierdere și mai are puțin până la faliment, relația de cuplu își pierde sensul. Îmi place să cred, însă, că o relație de cuplu minunată este arta a două persoane de sex opus de a împărtăși și de a trăi împreună mai multă fericire decât ar experimenta fiecare separat. Sau, cel puțin, fericire la pătrat. Căci fericirea ar trebui să crească, în mod exponențial, re-generându-se și propagându-se de la un partener la altul, într-o spirală ascendentă.

Pentru a crea un cadru propice fericirii în cuplu este important să stabilim cadrul relației. Dacă nu ai făcut acest lucru la începuturile relației, o poți face și acum. De altfel, periodic, puteți redefini cadrul relației împreună. Așadar, dacă doriți să preîntâmpinați eventuale divergențe sau conflicte ce pot escalada către un deznodământ nefericit, urmăriți să definiți:

  • Ce aduce fiecare în relație, care sunt contribuțiile fiecăruia pentru a pune bazele unei relații fericite.
  • Așteptările pe care le aveți unul de la celălalt, care sunt cerințele voastre în raport cu persoana iubită.
  • Zonele de intoleranță ale fiecăruia, până unde puteți „întinde coarda” în doi.
    Să le luăm pe rând.

Fiecare dintre noi intrăm într-o relație de cuplu copleșindu-ne partenerul cu daruri. Parcă am fi la un „concurs de generozitate”. Dăruim iubire, tandrețe, cuvinte valorizante, mângăieri, sprijin (de la cel moral, până la cel material), zâmbete, voie bună și candoare. Aducem în relație tot ce e mai bun în noi.

Luați-vă câteva minute pentru a pune pe hârtie tot ce-i oferiți sau puteți să-i oferiți celuilalt.
Apoi trageţi linie și faceţi bilanțul: oferiți suficient sau e loc de mai bine pentru fericirea voastră a fiecăruia și a relației voastre de cuplu?
Găsiți răspunsul și mergeți mai departe.

Ați ajuns acum la așteptări.
Cu cât avansăm într-o relație de iubire, cu atât ajungem să avem mai multe așteptări. Ceea ce ne conduce la suferință, însă, este faptul că aceste așteptări rămân, cel mai adesea, neexprimate. Pentru că ne așteptăm inclusiv ca celălalt să ne citească gândurile, să știe ce, când și cum ne dorim sau avem nevoie.

Vă sună cunoscut? Eu însămi obișnuiam acest lucru. Poate era o reminiscență a „cuplului fuzional”, atât de evident în perioada îndrăgostirii. Eram obișnuită ca iubitul meu să-mi citească gândurile și să-mi îndeplinească nevoile și dorințele, fără ca eu să le verbalizez. Cu timpul, însă, am constatat că este esențial să înveți să comunici în cuplu, să vorbești înainte să ajungi la frustrări. Comunicarea insuficientă sau ineficientă este sursa unor conflicte extrem de toxice pentru sănătatea relației de cuplu.

Oferiţi-vă acum un răgaz pentru a vă pune pe tapet așteptările.
Spune-i clar partenerului tău ce speri să primești și, dacă vei da glas nevoilor sau dorințelor tale, vei descoperi că vei avea mai multe șanse ca așteptările tale să fie îndeplinite.
Atenție! În momentul în care adresezi o cerere, este foarte important să-ți asumi riscul unui refuz. O cerere nu este o obligație, așa că-i oferă celui căruia i se adresează libertatea de a spune “Nu”.
Deci, nu te păcăli pe tine. Nu crede că, odată ce ai cerut, vei și primi. Îngăduie-i celuilalt să aleagă așa cum simte în forul său interior. Și învață să vezi că spune NU doar cererii tale, și nu ție, ca ființă iubită.
Oferă-i apoi timp şi partenerului pentru a-ţi împărtăşi aşteptările sale. Faceţi un bilanţ şi vedeţi ce vă puteţi asuma fiecare.

În final, oferiți-vă timp pentru a trece pe hârtie ce nu tolerați.
Când scrieţi, aduceţi-vă aminte de sloganul militarilor români de pe frontul de la Mărășești: “pe aici nu se trece!”
Explică-i partenerului tău de cuplu – pe un ton și în termeni cât mai pașnici, însă! – că toleranța ta merge până aici. Ai o graniță peste care nu poate trece. Iar tu nu vei face compromisuri. Ai valori și principii la care ții și pe care partenerul tău va trebui să le respecte. Există anumite comportamente, atitudini, gesturi, cuvinte pe care nu le poți suporta și, prin urmare, NU ești dispus/ă să le accepți în relația ta de cuplu.
Cu singuranţă, şi partenerul tău are limitele sale şi-ţi va cere explicit să nu treci peste ele.
Ascultă-l şi vezi ce poţi îmbunătăţi. Cu ocazia acestui bilanț, veți realiza dacă există eventuale conflicte între așteptările unuia și intoleranțele celuilalt. Acest lucru vă va sprijini să vă faceți o imagine mai fidelă în ceea ce privește calitatea relației voastre de cuplu. Așa că, odată ce ați parcurs împreună pașii de mai sus, cred că veți observa că ați făcut un mare pas înainte către fericirea voastră în cuplu.

De ce? Pentru că un cuplu este teritoriul în care limitele individuale sunt împinse la maxim și se depășesc în doi. Este teritoriul în care suntem zilnic provocați să ne depășim zona de confort. Este teritoriul în care teama de necunoscut și de schimbare se diminuează sau iau amploare. Este spațiul în care încrederea în sine își găsește validare, iar curajul ne dă aripi. Este teritoriul în care obiceiurile bune și mai puțin bune sunt prompt oglindite de celălalt. Și, mai ales, este teritoriul în care survin cele mai semnificative salturi evolutive.

Aştept să-mi spuneți dacă aceste rânduril v-au inspirat să vă „îmblânziți” relaţia cu partenerul de cuplu. Sau dacă ați descoperit şi alte aspecte care ne pot fi de ajutor tuturor celor care iubim și vrem să fim iubiți. Și, mai ales, fericiți!
–––––––––––
Dăruiţi mai mult decât aşteptaţi să primiţi?

Aveţi multe aşteptări neîmplinite?

Aveţi multe intoleranţe, dificil de acceptat pentru partenerul de cuplu?

Faceţi faţă zonelor de intoleranţă ale partenerului sau…vă călcaţi prea des pe bătături?

Comments on Relația de cuplu, o fabrică de fericire?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *